Am salutat ideea de a avea șahul ca disciplină obligatorie sau chiar și opțională în școli. Mai ales pentru că în mintea mea sunt o groază de obiecte ce ar putea fi înlocuite: religia, muzica ce se bazează numai pe cântat, desenul ce la fel, notează cât de bine desenezi…etc.
Sunt o susținătoare a unui program de învățământ măcar într-o anumită măsură personalizat. Și poate cei ce nu au talent deosebit la muzică, își pot antrena intelectul printr-un joc de șah. Țin minte că în clasa a V-a aveam nu mai știu ce activitate dupa-amiază la școală. Pentru că era mai ușor, de la școală mergeam la bunica la prânz.Și după masă…bunicu mă provoca la o partidă de șah. Inutil să precizez că luam bătaie aproximativ mereu, dar era o activitate nu numai plăcută, ci și educativă. Și cred că mulți, dacă nu chiar toți copii au nevoie și de acțiuni care să le stimuleze mintea, de ore care să-i stimuleze, nu numai să le aprecieze capacitatea de a memora. Șahul pare o perspectivă viabilă.
Foarte adevărat că nu prea știu de unde am scoate atâția profesori de șah, dar putem măcar spera. Și pentru că nu vreau să fiu înțeleasă greșit: mie mi-a plăcut religia în gimnaziu, doar pentru că am făcut istoria religiei, am avut o profesoară care ne-a explicat frumos care sunt diferențele dintre ortodoxi și catolici, ce înseamnă protestantismul, fără a arunca cu noroi în nimeni, și fără a fi amenințați cu focurile iadului dacă avem o opinie. Mi-ar fi plăcut să facem același lucru și la muzică, adică o istorie a muzicii (am făcut ceva asemănător în liceu), sau la desen. Pentru că eu sunt un zero la capitolul talent la desenat iar voce am un pic mai multă decât afonul total, dar doar un pic. Și atunci îmi închipui în ce dilemă se aflau profesorii mei. Plus, poate sunt copii cu talent real cu care ar trebui să se lucreze mai mult decât să se piardă timpul cu cei ce niciodată nu vor manifesta un interes pentru obiectele astea.
Așa că…poate va veni și ziua cțnd vom antrena mintea ceva mai mult, nu numai capacitatea de memorare, când vom face programe speciale și pentru copii dotați, nu numai pentru cei sub-dotați, cum am spus….putem măcar spera.
Eu sunt de parere k fiecare copil trebuie sa stie macar cate putin din fiecare..si muzica, si desen, si religie si alte discipline care aparent nu au ce cauta in programa scolara..macar sa stie ceva, cat de putin…nu sa zica in fata scolii cu tigara in gura k nu stie cine e George Enescu sau alte aberatii…iar in scolile unde profesorii sunt profesori cu adevarat se fac (inca de cand eram eu eleva) diferite cercuri de sah, de fizica samd…adik sper k inca se mai fac…totusi erau bazate pe interesul liber exprimat al elevilor…hmm